In ultimele zile, in presa de scandal au fost citate niste pretinse previziuni publicate pe un site desemnat ca fiind „cel mai bun si cunoscut sistem de monitorizare seismica din lume”. Facand abstractie, deocamdata, de continutul total nefundamentat tehnico-stiintific al asa-ziselor previziuni privind urmatorul cutremur vrancean puternic (de magnitudine peste 6,5) publicate pe site-ul respectiv, se impun cateva precizari, fara multe detalii tehnice, privind sistemele de monitorizare seismica.
Un sistem de monitorizare este un ansamblu de echipamente (componente hardware), aplicatii/programe (componente software) care, impreuna cu un mediu de comunicatie adecvat, indeplineste functii de supraveghere, urmarire a evolutiei unor marimi fizice sau de alta natura, eventual cu transmiterea la distanta a datelor respective. In particular, un sistem de monitorizare seismica realizeaza achizitia si transmiterea, locala sau/si la distanta, a datelor colectate de la una sau mai multe retele de senzori (tipic wireless), catre o locatie centrala.
Orice sistem de monitorizare seismica viabil trebuie sa includa componentele de achizitie, transmitere si procesare a datelor seismice, indiferent de marimile fizice respective (deplasari ale solului, acceleratii, viteze etc.). In acest scop, senzorii sunt componente obligatorii, si ei sunt plasati in configuratii de retea adecvate conditiilor locale pentru zona/regiunea supusa monitorizarii seismice. Retelele de senzori wireless (WSN, Wireless Sensor Networks) utilizate pentru achizitia de date seismice pot avea dimensiuni, topologii si arhitecturi variate. In general, nodurile senzor obisnuite transmit date catre un nod central sau nod colector (sink), care, la randul sau, este conectat (wireless sau cu fir) cu o unitate centrala de monitorizare.
Indiferent de detaliile tehnice de implementare, toate cele 3 componente functionale-achizitie, transmisie si procesare-trebuie sa faca parte din arhitectura oricarui sistem de monitorizare seismica.
In aceste conditii, nici nu poate fi vorba ca site-ul frecvent citat in presa de scandal din tara noastra sa poata fi considerat sistem de monitorizare seismica, nici macar la nivel de amatori. Simpla publicare a unor date despre cutremurele din toata lumea, fara existenta unor mijloace proprii de achizitie, transmitere si procesare a acestora, nu inseamna, din punct de vedere tehnic si nu numai, monitorizare seismica. In ceea ce priveste asa-zisele lor previziuni pentru Romania, este sunt din start lovite de nulitate, deoarece fac abstractie de seismele vrancene puternice din 1986 si 1990, ceea ce nu este corect din nici un punct de vedere. In plus, asa-zisa monitorizare seismica pretins a fi fost realizata de catre administratorii acelui site a condus la publicatea succesiva, in fiecare an, a unor intervale de timp de risc pentru Romania: 2009-2013, 2010-2014, 2011-2015, 2012-2016, 2013-2017. Aceasta arata, de asemenea, irelevanta asa-ziselor previziuni, deoarece este oricum evident ca, mai devreme sau mai tarziu, in Vrancea se va produce si un cutremur mai important. Insa acest cutremur nu va fi prevazut, oricum, prin astfel de „monitorizari”.
Un sistem de monitorizare este un ansamblu de echipamente (componente hardware), aplicatii/programe (componente software) care, impreuna cu un mediu de comunicatie adecvat, indeplineste functii de supraveghere, urmarire a evolutiei unor marimi fizice sau de alta natura, eventual cu transmiterea la distanta a datelor respective. In particular, un sistem de monitorizare seismica realizeaza achizitia si transmiterea, locala sau/si la distanta, a datelor colectate de la una sau mai multe retele de senzori (tipic wireless), catre o locatie centrala.
Orice sistem de monitorizare seismica viabil trebuie sa includa componentele de achizitie, transmitere si procesare a datelor seismice, indiferent de marimile fizice respective (deplasari ale solului, acceleratii, viteze etc.). In acest scop, senzorii sunt componente obligatorii, si ei sunt plasati in configuratii de retea adecvate conditiilor locale pentru zona/regiunea supusa monitorizarii seismice. Retelele de senzori wireless (WSN, Wireless Sensor Networks) utilizate pentru achizitia de date seismice pot avea dimensiuni, topologii si arhitecturi variate. In general, nodurile senzor obisnuite transmit date catre un nod central sau nod colector (sink), care, la randul sau, este conectat (wireless sau cu fir) cu o unitate centrala de monitorizare.
Indiferent de detaliile tehnice de implementare, toate cele 3 componente functionale-achizitie, transmisie si procesare-trebuie sa faca parte din arhitectura oricarui sistem de monitorizare seismica.
In aceste conditii, nici nu poate fi vorba ca site-ul frecvent citat in presa de scandal din tara noastra sa poata fi considerat sistem de monitorizare seismica, nici macar la nivel de amatori. Simpla publicare a unor date despre cutremurele din toata lumea, fara existenta unor mijloace proprii de achizitie, transmitere si procesare a acestora, nu inseamna, din punct de vedere tehnic si nu numai, monitorizare seismica. In ceea ce priveste asa-zisele lor previziuni pentru Romania, este sunt din start lovite de nulitate, deoarece fac abstractie de seismele vrancene puternice din 1986 si 1990, ceea ce nu este corect din nici un punct de vedere. In plus, asa-zisa monitorizare seismica pretins a fi fost realizata de catre administratorii acelui site a condus la publicatea succesiva, in fiecare an, a unor intervale de timp de risc pentru Romania: 2009-2013, 2010-2014, 2011-2015, 2012-2016, 2013-2017. Aceasta arata, de asemenea, irelevanta asa-ziselor previziuni, deoarece este oricum evident ca, mai devreme sau mai tarziu, in Vrancea se va produce si un cutremur mai important. Insa acest cutremur nu va fi prevazut, oricum, prin astfel de „monitorizari”.
