Cutremurul puternic de la 26 ianuarie 1916 din regiunea Fagaras-Campulung

In dimineata zilei de 26 ianuarie 1916, la ora locala 9h37min54sec a avut loc in regiunea seismogena Fagaras-Campulung cel mai puternic cutremur crustal cu originea pe teritoriul actual al tarii. Cutremurul a avut epicentrul in zona CUMPANA-PISCUL NEGRU (judetul Arges), in Muntii Fagaras, pe Valea Argesului superior, o zona care se afla in coada actualului lac de acumulare Vidraru. Magnitudinea cutremurului a fost de 6,4 grade pe scara bazata pe moment seismic (6,5 grade pe scara Richter). Intensitatea maxima a miscarii seismice a atins VIII-IX grade pe o raza de cativa kilometri in jurul epicentrului. Miscarea seismica a fost resimtita mai puternic in Sudul si centrul Transilvaniei, dar si in Nordul Olteniei si al Munteniei, cu deosebire in zonele subcarpatice si de munte din judetele Arges, Valcea, Sibiu, Brasov si Dambovita. Cutremurul a fost resimtit si la Bucuresti cu intensitatea de IV grade. Este interesant de notat ca aria macroseismica a fost simetrica spre Nord, Sud si Vest fata de epicentru (seismul fiind resimtit pana la distante de 300-350 km in directiile respective), dar catre est intensitatea a scazut foarte repede, seismul fiind resimtit pana la maxim 185 km Est de epicentru.

Izoseiste cutremure fagarasene, inclusiv pentru seismul din 1916. Sursa: Ion Atanasiu, CUTREMURELE DE PAMANT DIN ROMANIA

Cutremurul a fost urmat de un mare numar de replici si cutremure secundare, consemnate pe durata mai multor luni, pana la 6 mai 1916. Cele mai puternice replici si cutremure secundare s-au inregistrat in primele saptamani dupa socul principal, magnitudinile acestora atingand 5,0 si 5,2 grade. Cutremurele secundare au fost generate prin reactivarea unor falii locale de-o parte si de alta a Vaii Oltului. Unul dintre acestea, produs in aceesi dimineata la ora locala 10h15min, a afectat cu deosebire localitatea CALIMANESTI-CACIULATA din judetul Valcea. Se pare ca a existat si un cutremur precursor produs in ziua de 24 ianuarie 1916, resimtit mai intens pe Valea Oltului, mai ales in zona CAINENI.
Socul principal a fost precedat si insotit de zgomote subterane foarte puternice, comparate cu cele ale unor explozii. De asemenea, zgomote de mai mica amploare au insotit si replicile cutremurului. Cutremurul a provocat formarea unor crapaturi in sol pe unele vai. La CAINENI (Valcea), in timpul socului principal locomotiva era saltata de pe sine! In zona epicentrala a fost perceputa foarte violent miscarea pe verticala. Durata fazei perceptibile a seismului ar fi fost de cca. 20 de secunde.
In primele 24 de ore dupa socul principal au predominant cutremurele localizate in zona CUMPANA-PISCUL NEGRU, desi s-au semnalat cateva cutremure si pe Valea Oltului, in special in zona CALIMANESTI-CACIULATA. Ulterior, distributia cutremurelor s-a diversificat, fiind semnalate miscari seismice cu epicentre variabile, probabil in functie de gradul de instabilitate pe anumite falii locale reactivate de socul principal. Erau zile cand se semnalau si 5-6 sau chiar peste 10 cutremure locale perceptibile, dar nici unul nu a mai atins intensitatea socului principal din 26 ianuarie 1916.
Precedentele cutremure fagarasene puternice avusesera loc la 7 decembrie 1746 si 19 februarie 1832 (cu magnitudini estimate de la 5,9-6,0 in cazul seismului din 1832 pana la 6,5 grade in cazul cutremurului din 1746, care a fost foarte asemanator cu cel din 1916).
Cutremurele fagarasene par a fi legate de falia Lovistei (a carei prelungire estica trece prin zona CUMPANA, judetul Arges), precum si de extensia nord-vestica a faliei Intra-Moesice (in zona CAMPULUNG MUSCEL).

Mai multe detalii despre cutremurele din zona Fagaras-Campulung:
Cutremurele din regiunea Fagaras-Campulung