Se stie ca zona seismica Vrancea se caracterizeaaza prin alternanta unor perioade de intensificare a activitatii seismice (in care se produc cutremure puternice) cu perioade de acalmie seismica relativa (in care nu se produc decat seisme moderate, de magnitudini cel mult 5,5-6,0 pe scara Richter). Exista insa o serie de caracteristici si conditii in aparitia perioadelor de intensificare, pe care le trecem in revista in continuare:
1)-cutremurele vrancene puternice (MGR > 6,5-6,7) nu prea apar izolat, ci grupat, in cadrul unor perioade de intensificare a activitatii seismice, mai lungi sau mai scurte, cu sau fara alte cutremure insotitoare, anterioare sau ulterioare, si de magnitudini mai mici de 6,5 grade, eventual in jur de 6,0;
2)-perioadele de intensificare a activitatii seismice vrancene (definite ca fiind acele perioade in care se produc seisme puternice de magnitudini 6,5-6,7+) se coreleaza foarte bine cu perioade de intensificare a activitatii seismice in Oceanul Indian, Asia continentala sau/si pe centura seismica din Caucaz, nordul Iranului, nord-vestul Iranului si jumatatea estica a faliei Nord-Anatoliene (Turcia). Tensiunile care vin dinspre Turcia, Caucaz si Iran sunt factori regionali de influenta, iar tensiunile care vin mai de departe, din Oceanul Indian si Asia, sunt factori globali. De obicei, exista corelatii si intre factorii regionali si cei globali, in sensul ca tensiunile regionale din Turcia, Caucaz si Iran sunt rezultante, mai timpurii sau mai tardive, ale propagarii din aproape in aproape a unor tensiuni majore generate in Oceanul Indian si in Asia continentala. Dar uneori exista o diferenta temporala mai mare intre aparitia tensiunilor din Oceanul Indian si propagarea acestora spre regiunea Iranian-Caucazian-Anatoliana;
3)-exista o multitudine de regularitati in declansarea cutremurelor vrancene moderate si puternice, regularitati legate de dinamica interna a blocului litosferic dar si de propagarea tensiunilor externe pe marile falii care delimiteaza microplacile tectonice. Cert este ca, atunci cand, dupa o perioada relativ lunga de stabilitate relativa (perioada strict mai mare de 18,5-19 ani, extinsa uneori la 30-40 de ani sau chiar la 50 de ani, se poate si asa), Vrancea genereaza aparent pe neasteptate un cutremur de magnitudine care depaseste semnificativ 6,0 grade, cel mai probabil in jur de 6,5 grade sau chiar 6,5-6,7+, atunci acest moment este considerat ca fiind inceputul unei adevarate perioade de intensificare a activitatii seismice. Din momentul in care apuca sa se produca un cutremur de circa 6,5 grade MGR, mai ales si daca adancimea este mai mare de 120 km, atunci gata, se termina cu frumoasa stabilitate seismica de 20-40 sau 50 de ani si intram cu adevarat in perioada de risc seismic ridicat;
4)-succesiunea cutremurelor de magnitudiini 5,5+ poate da o indicatie, pe termen lung, si asupra unui viitor cutremur puternic. Dar trebuie mentionat ca seismele vrancene moderate se produc si in perioade de stabilitate seismica relativa, fara sa fie corelate, pe termen scurt, cu un cutremur mai puternic. In perioada post-1990 am avut, astfel, cutremurele moderate din 1999, 2000, 2001, 2004, 2005, 2009, 2013 si 2014, fara ca pana acum sa se produca schimbari majore, nefavorabile, in seismicitatea vranceana subcrustala. Regularitatile in succesiunea cutremurelor moderate de magnitudini 5,5-6,2 nu se suprapun 100% cu cele care caracterizeaza succesiunea cutremurelor puternice de magnitudini peste 6,5. In unele cazuri, astfel de cutremure actioneaza ca declansatori, prin inducerea unor instabilitati locale la nivelul blocului litosferic, facilitand desprinderea de mediul litosferic vecin si, in final, declansarea unei ruperi semnificative;
5)-cutremurele majore schimba cate ceva, de fiecare data, in dinamica blocului litosferic vrancean. Acest lucru pare a fi valabil, cel putin partial, chiar si in cazul seismelor de magnitudini 6,7-7,0. Din acest motiv, este total gresit sa se caute similaritati intre variatiile de activitate seismica din perioadele 1977-1986, 1986-1990 si cele actuale. Seamana dar nu rasare, si e foarte important de subliniat acest lucru. Vrancea este un sistem dinamic „fara memorie”, deci care „nu isi tine minte starile anterioare”, si chiar daca se pot identifica unele fenomene aparent comune, cum ar fi corelatia cu seismicitatea crustala, nu trebuie trase concluzii din acestea; Vrancea nu e un robot care sa lucreze fix pe un sablon unic.
Pentru discutii pe marginea acestui subiect:
in forum, topicul
Despre maxime si minime in activitatea seismica vranceana si semnificatia acestora
