Cutremurele din regiunea Fagaras-Campulung

Zona seismica Fagaras-Campulung este a doua zona seismica majora a tarii, dupa regiunea Vrancea. Desi ponderea majora in seismicitatea Romaniei este conferita de cutremurele intermediare (subcrustale, de mare adancime) din Vrancea, totusi seismicitatea asociata surselor de cutremure crustale (de mica adancime) din diferite alte zone ale tarii, dar chiar si din Vrancea, nu este de neglijat. Si aceasta din cauza faptului ca seismele crustale, desi de magnitudini mai mici decat ale cutremurelor majore adanci vrancene, pot cauza pagube semnificative in plan local, in localitatile din zonele epicentrale respective. Cutremurele crustale provoaca daune mai semnificative pe arii reduse, dar cu cat adancimile focarelor sunt mai mici, cu atat efectele resimtite la suprafata in zonele epicentrale sunt mai intense.

Desi in Romania cutremurele crustale (cu focare in crusta terestra, la adancimi de pana la 40-50 km) au sursele raspandite in cea mai mare parte a tarii, se remarca mai multe zone in care se produc cutremure crustale semnificative, cu magnitudini de peste 5,0 grade, si chiar de peste 5,5 grade, dar fara sa depaseasca 6,5 grade. In acest context, regiunea Fagaras-Campulung este singura zona seismogena de pe teritoriul actual al tarii pentru care se cunoaste, din date instrumentale, faptul ca poate genera seisme cu magnitudini de peste 6,0 grade, pana la un maxim posibil in jur de 6,5 grade. In toate celelalte zone seismice, datele instrumentale au permis stabilirea unor magnitudini maxime posibile de 5,7-6,0 grade pentru cutremurele crustale (in special in cazul zonei seismice Banat). In regiunea Crisana, informatiile istorice sugereaza posibilitatea teoretica a unor cutremure locale cu magnitudini maxime in jur de 6,0-6,2 grade.
Din punct de vedere geografic, zona seismica Fagaras-Campulung include partea central-estica a Carpatilior Meridionali si zonele subcarpatice adiacente Muntilor Fagaras, cu un areal cuprins intre Valea Oltului (incluzand si o portiune limitata la vest de aceasta) si Valea Dambovitei. In studiile de specialitate ale seismologilor romani este inclusa si o sursa locala din zona SINAIA-BUSTENI (judetul Prahova), situata la marginea estica a Carpatilor Meridionali.
Epicentrele miscarilor seismice fagarasene se afla in judetele Arges, Valcea, Dambovita, sudul judetul Sibiu si sud-vestul judetului Brasov. Cutremurele crustale fagarasene sunt grupate in urmatoarele subzone epicentrale:

Sursa harta: romania.zoom-maps.com

1) subzona CUMPANA-PISCU NEGRU (judetul Arges), in partea central-nordica a lacului Vidraru;
2) subzona Valea Oltului-Depresiunea Lovistei (CALIMANESTI-BREZOI-CAINENI-TITESTI, judetul Valcea);
3) subzona CAMPULUNG MUSCEL (judetul Arges), pe o raza de cca. 10-15 km in jurul orasului CAMPULUNG MUSCEL;
4) subzona TURNU ROSU-Sudul Depresiunii Transilvaniei (judetul Sibiu), posibil legata de falia care separa Masivul Fagaras de Podisul Transilvaniei;
5) subzona SINAIA (judetul Prahova), aflata la marginea estica a Carpatilor Meridionali;
 6) subzona DAMBOVITA-Culoarul Rucar-Bran si MOROENI-MOECIU, aflata in zona subcarpatica si de munte a judetului Dambovita.

Cele mai puternice cutremure fagarasene (cu magnitudini ML in intervalul 5,5-6,5 grade), pe baza datelor instrumentale dar si a informatiilor istorice, s-au produs in subzonele CUMPANA-PISCU NEGRU, Depresiunea Lovistei, CAMPULUNG MUSCEL si, posibil, pe falia sud-transilvana. In rest, cutremure locale cu magnitudini mici (de pana la 3,5-4,5 grade) s-au produs si in alte zone, mai ales in cele subcarpatice din judetele Valcea, Arges si Dambovita.
Seismele fagarasene se produc, de obicei, in crusta terestra, la adancimi cuprinse intre 2-5 km si maxim 40-45 km. Totusi, inregistrarile instrumentale au permis si localizarea unor activitati seismice slabe cu focare la adancimi mai mari de 45 km, dar cu magnitudini foarte mici. De asemenea, s-au inregistrat chiar si cutremure subcrustale, cu focare la adancimi de cca. 60-70 km, in special in zona de munte din judetul Dambovita (MOROENI-MOECIU).
Originea acestor seisme poate fi legata, din punct de vedere geotectonic, de urmatoarele elemente:
-extensia nord-vestica a faliei Intra-Moesice, posibil pana langa CAMPULUNG MUSCEL;
-falia Lovistei, cu directie vest-est, de la Valea Oltului pana la est de lacul Vidraru;
-falia sud-transilvana;
-alte falii locale generatoare de seisme de magnitudini mici;
-procesele geodinamice asociate cu formarea lantului carpatic, si in special a Carpatilior Meridionali;
-nu in ultimul rand, influenta semnificativa a cutremurelor vrancene subcrustale produse pe partea vestica, sud-vestica a regiunii seismogene Vrancea, cu deosebire in Muntii Buzaului.
Se pare ca un factor decisiv in succesiunea cutremurelor fagarasene moderate si mai ales a celor puternice (cu magnitudini de 6,0-6,5 grade) este reprezentat de cutremurele vrancene puternice din Muntii Buzaului (cu magnitudini mai mari de 6,5-6,7 grade). O analiza atenta a informatiilor istorice dar si a datelor instrumentale arata ca toate seismele fagarasene puternice s-au produs la intervale de pana la 5-8 ani dupa cutremure vrancene puternice (de magnitudini peste 6,7 grade) generate in Muntii Buzaului.
Magnitudinea maxima posibila a cutremurelor din regiunea Fagaras-Campulung, estimata din inregistrari instrumentale dar si din date istorice, este in jur de 6,5 grade. Astfel, regiunea Fagaras-Campulung este singura sursa atestata instrumental de cutremure crustale de magnitudini peste 6,0 pe teritoriul actual al tarii. Cutremurele pontice din zona SHABLA-Marea Neagra, cum a fost seismul major de magnitudine 7,2 din 31 martie 1901, au sursele in afara teritorului actual al tarii.
Cutremurele din Fagaras-Campulung au o aparitie tipica in secventa, cu miscari seismice multiple in intervale mai lungi sau mai scurte, in functie de magnitudinea socului principal. Cateodata se evidentiaza si pre-socuri, asa cum s-a observat in cazul cutremurului de magnitudine ML 5,1 din subzona SINAIA produs la 23 mai 1993. De asemenea, socul principal este urmat de numeroase replici (cu acelasi epicentru si focar); cateodata se produc si cutremure secundare, cu focare si epicentre diferite de cele ale socurilor principale.
Cutremurele cele mai puternice, cu magnitudini de peste 6,0 grade, pana la aproximativ 6,5 grade, se resimt in zona epicentrala cu intensitati de VIII grade, chiar VIII-IX grade pe scara Mercalli Modificata, generand si efecte geomorfologice, alunecari de teren, prabusiri de stanci in zonele de munte, crapaturi in sol etc. (fenomene observate in cazul ultimelor seisme puternice din 1746, 1832 si 1916). Cutremurele de magnitudine maxima 6,5 se resimt intens in sudul si centrul Transilvaniei, in judetele Sibiu si Alba, cu intensitati de pana la VI-VII grade, precum si in judetul Brasov cu intensitati de pana la VI grade. In zonele subcarpatice si de munte ale judetelor Arges si Valcea se observa, de asemenea, intensitati mari, de la VII grade pana la VIII sau chiar VIII-IX grade (dar numai pe o raza de cativa km in jurul epicentrului, in acest din urma caz). Miscarile seismice puternice se mai resimt in centrul si vestul Munteniei, in cea mai mare parte a Olteniei, dar si in centrul si nordul Transilvaniei (cu intensitati din ce in ce mai mici pe masura cresterii rapide a distantei fata de epicentru). La BUCURESTI, cutremurele fagarasene cele mai puternice (cu magnitudini de 6,4-6,5 grade) se resimt slab, cu intensitati de pana la IV grade. Cutremurele din Fagaras-Campulung nu se simt deloc in Moldova, Dobrogea si nici in partea estica a Munteniei. De altfel, la est de Valea Dambovitei intensitatea seismelor puternice din Fagaras-Campulung scade foarte repede.
Istoricul seismicitatii fagarasene arata ca in ultimii 300 de ani, cutremurele puternice s-au succedat la intervale medii de 85 de ani. Totusi, inainte de cutremurul puternic din 1746, aparitia seismelor fagarasene majore a fost mai neregulata, intervalele dintre evenimentele semnificative prezentand variatii mai mari. Un istoric succint al cutremurelor moderate si puternice din aceasta zona seismica, pentru ultimii 500 de ani, pe baza datelor din catalogul online ROMPLUS al INCDFP, dar si a informatiilor disponibile in lucrarile lui Ion Atanasiu (Cutremurele de pamant din Romania), precum si din lucrarea Cavalerii apocalipsului (avand ca autori istoricii Paul Binder si Paul Cernovodeanu) permite evidentierea celor mai semnificative cutremure produse in ultimele secole, astfel:

1521: cutremur puternic resimtit in Fagaras, Tara Romaneasca si in Transilvania. Probabil este vorba despre un cutremur moderat spre puternic, cu o intensitate maxima de cel mult VI-VII sau VII grade. S-ar parea ca seismul s-a simtit destul de puternic in sudul Transilvaniei, dar si in nordul Munteniei. Magnitudinea nu ar fi depasit, in acest caz, 5,5-5,8 grade. Este de notat ca evenimentul s-a produs la 5 ani dupa cutremurul vrancean major din 24 noiembrie 1516, si, de asemenea, a fost urmat de cutremurul din Podisul Tarnavelor, zona MEDIAS-SIGHISOARA, produs la 19 noiembrie 1523;

26 octombrie 1550: cutremur puternic resimtit in sudul si centrul Transilvaniei, mai intens la SIBIU, creditat cu o magnitudine de 6,5 grade. Seismul s-a produs, de asemeni, la 5 ani dupa cutremurul vrancean din 19 iulie 1545;

10 aprilie-19 mai 1571: secventa de mai multe cutremure resimtite mai ales la SIBIU si ceva mai slab la BRASOV, dar si in alte zone din sudul Transilvaniei. A fost probabil o serie de seisme fagarasene cu magnitudini de pana la 5,5 grade. Desi cutremurele fagarasene nu sunt de fiecare data foarte mari, uneori se produc si seisme moderate;

4 aprilie 1628: marele cutremur de la CAMPULUNG MUSCEL, care a afectat manastirea Negru Voda (refacuta in anii domniei lui Matei Basarab). Probabil cel mai mare cutremur produs la CAMPULUNG MUSCEL, magnitudine estimata in jur de 6,0. Seismul a mai fost resimtit in Dambovita, dar si in sudul Transilvaniei, inclusiv la SIBIU. Este de notat ca acest cutremur s-a produs la 78 de ani dupa marele seism fagarasean din 1550, si la 8 ani dupa cutremurul vrancean major din 8 noiembrie 1620;

9 aprilie 1639: un cutremur moderat, cu sursa apreciata ca fiind in Depresiunea Lovistei (Valcea), si de magnitudine ceva mai mica (cel mult 5,5 grade). Cutremurul a fost resimtit la BRASOV, FAGARAS, in multe alte zone din sudul Transilvaniei, evident in Valcea;

7 decembrie 1746: cutremur puternic in Fagaras, resimtit intens in sudul si centrul Transilvaniei, dar si in nordul Munteniei. Probabil a fost comparabil cu cel din 1916, magnitudinea estimata 6,5 grade, intensitate epicentrala cel putin VIII grade si VII grade in sudul Transilvaniei. Caracter tipic „polikinetic”, cu socuri multiple in perioada 1-15 ianuarie 1747 resimtite mai ales la SIBIU. Cutremurul s-a produs la 8 ani dupa marele cutremur vrancean din Muntii Buzaului de la 11 iunie 1738 (MGR 7,5);

5 aprilie 1793: mai multe cutremure resimtite la SIBIU si in alte zone din sudul Transilvaniei. Probabil au fost seisme din Fagaras-Campulung, cu aparitie tipica in secventa si magnitudini de maxim 4,8-5,0 grade;

16 octombrie 1826: un cutremur fagarasean moderat (magnitudine 5,5), cu sursa presupusa pe falia sud-transilvana;

19 februarie-7 aprilie 1832: o serie de 11 cutremure in judetele Valcea si Arges. Primul cutremur a fost cel mai puternic (magnitudine 5,9-6,0) si a fost resimtit intens in judetul Valcea, sunt mentionate crapaturi in pamant . Ultimul cutremur din secventa, cel din 7 aprilie 1832, a fost resimtit mai intens in Arges, ceea ce sugereaza un epicentru mai la est. Socul primar a fost generat, cel mai probabil, in Depresiunea Lovistei. Secventa seismica a fost precedata de cutremurul vrancean puternic din 26 noiembrie 1829;

26 ianuarie 1916: cutremur mare in Fagaras-Campulung, zona CUMPANA-PISCU NEGRU (Arges), magnitudine Mw 6,4, MGR 6,5 si intensitate maxima VIII-IX. Seismul a avut efecte semnificative in judetele Arges, Valcea, Sibiu si Alba. Cutremurul a fost simtit la BRASOV cu intensitatea de VI grade, in timp ce la SIBIU intensitatea a atins VII grade. Numeroase cutremure secundare si replici s-au semnalat timp de 4 luni dupa socul principal. Seismul a fost precedat de cutremurul vrancean puternic din Muntii Buzaului de la 6 octombrie 1908 (MGR 6,8) si de evenimentul major din zona SHABLA-Marea Neagra din 31 martie 1901;

5 iulie 1923: cutremur moderat in Depresiunea Lovistei, resimtit mai intens in Valcea si ceva mai slab la SIBIU. Probabil magnitudinea a fost de cel mult 4,8-5,0 grade;

12 aprilie 1969: cutremur moderat de magnitudine 5,2 si intensitate maxima VI in zona CAMPULUNG MUSCEL. Seismul a fost resimtit si in judetele Brasov si Sibiu.

Din acest istoric rezulta ca cele mai puternice cutremure fagarasene, cu magnitudini de 6,0-6,5 grade, au fost cele produse in 1550, 1628, 1746, 1832 si 1916. Este de remarcat faptul ca intervalul de recurenta de 85 de ani nu ar trebui considerat ca unul standard pentru succesiunea seismelor puternice din aceasta zona. Intervalele dintre cutremurele puternice pot fi si mai lungi, de peste 100 de ani. In plus, exista o anumita variabilitate a epicentrelor, alternand intre sursele din judetele Arges si Valcea, in functie de segmentele de falie implicate. In plus, in perioadele dintre seismele puternice s-au produs si cutremure moderate, de asemenea tot sub forma de secvente seismice. Nu in ultimul rand, trebuie remarcata foarte buna corelatie cu seismele vrancene puternice din Muntii Buzaului, corelatie care a functionat cel putin in ultimii 500 de ani.

In concluzie, zona seismica Fagaras-Campulung este a doua zona seismogena a tarii, dupa Vrancea. In aceasta zona se produc cele mai puternice cutremure crustale de pe teritoriul actual al tarii, cu magnitudini maxime in jur de 6,5 grade. Exista o tendinta de periodicitate aparenta a cutremurelor puternice din aceasta zona; totusi aceasta aparenta periodicitate este puternic conditionata de producerea seismelor vrancene semnificative din Muntii Buzaului. Ultimul cutremur puternic a avut loc in urma cu 100 de ani, la 26 ianuarie 1916. Cutremure mici se produc anual, dar de regula trec neobservate, deoarece epicentrele se afla in zone de munte, slab populate. Acest aspect diferentiaza zona Fagaras-Campulung de zona seismica Banat, in care multe dintre cutremurele superficiale anuale se resimt local deoarece se produc in apropierea localitatilor din judetele Arad, Timis si Caras-Severin. Ultimele cutremure fagarasene perceptibile au avut loc la 19-20 mai 2004 (ML 4,3, epicentru in zona CAMPULUNG MUSCEL), 25 decembrie 2010 (ML 3,8, epicentru in zona CUMPANA-PISCU NEGRU), 27 februarie 2013 (ML 4,0, epicentru in zona CAINENI-TITESTI, Depresiunea Lovistei),  29 decembrie 2015 (ML 4,2-4,3, epicentru la vest de CAINENI, Valcea) si 19 martie 2020 (ML 4,2, epicentru in zona MOROENI, judetul DAMBOVITA, focar subcrustal la 64 km adancime).