Scarile de magnitudine si intensitate Richter si Mercalli

Scara Richter a fost creata in 1935 de seismologul american Charles F Richter. Aceasta masoara cat de ampla este miscarea pamantului si permite stabilirea epicentrului unui seism. Masuratorile sunt facute cu ajutorul seismografelor. Scara de magnitudine Richter este o scara logaritmica, ceea ce inseamna ca puterea cutremurului se mareste de 10 ori de la un grad la altul.

Scara Mercalli este bazata pe observatiile personale, subiective, din timpul cutremurului. Aceasta scara stabileste intensitatea cutremurului in functie de efectele acestuia asupra cladirilor si a mediului inconjurator. Stabilirea valorii se face subiectiv, comparand cu descrierile din tabel, nefiind masurata de aparate. Aceasta scara a fost inventata de seismologul italian Giuseppe Mercalli.

Efectele unui cutremur (adica valoarea pe scara Mercalli) nu depind insa de valoarea magnitudinii (Richter) ci de mai multi parametri: adancimea cutremurului (un cutremur de suprafata este mult mai distrugator decat unul de adancime), calitatea materialelor de constructii folosite in regiunea in care are loc seismul, etc.

Explicatia scarii Mercalli (a intensitatii)

I
Seismul nu este simtit de catre persoane, acesta fiind inregistrat doar de aparate.

II
Seismul este simtit in general de persoane sensibile, sau de cele care se odihnesc, aflate la etajele superioare ale cladirilor.

III
Seismul este simtit in interiorul cladirilor. Obiectele atarnate se misca. Se simt vibratii asemanatoare trecerii unui camion usor pe strada. Durata seismului poate fi usor determinata subiectiv. Este posibil ca unele persoane sa nu recunoasca aceasta vibratie ca fiind un cutremur.

IV
Obiectele atarnate se misca puternic. Se simt vibratii asemanatoare trecerii unor camioane grele pe strada. Unele persoane aflate in cladiri pot avea senzatia unei mingi imense care loveste peretii. Masinile parcate se misca. Ferestrele, usile si farfuriile vibreaza. Vasele de sticla se ciocnesc intre ele. Peretii de lemn se pot crapa.

V
CUTREMUR SLAB – OBIECTELE SE MISCA
Cutremurul este simtit si in exteriorul cladirilor. Se poate aprecia directia de propagare a undei seismice. Persoanele care dorm sunt trezite din somn. Unele lichide sunt aruncate in afara din vasele in care se afla. Obiectele mici se deplaseaza sau se rastoarna. Usile se deschid si se inchid sau se lovesc de pereti. Picturile sau fotografiile inramate, prinse de perete, se misca. Ceasurile cu pendula se opresc, pornesc sau functioneaza anormal.

VI
CUTREMUR MODERAT – OBIECTELE CAD
Simtit de toate persoanele. Se creeaza panica si multi fug din cladiri. Mersul persoanelor este greoi din cauza miscarilor pamantului si oamenii isi pierd echilibrul. Ferestrele, farfuriile sau obiectele de sticla se sparg. Picturile sau fotografiile inramate, prinse de perete, cad. Mobila se deplaseaza sau se rastoarna. Peretii de umplutura din caramida slaba se crapa. Clopotele mici suna. Copacii si tufisurile se scutura.

VII
CUTREMUR PUTERNIC – APAR DISTRUGERI SI AVARII LA CLADIRI
Persoanele aflate in picioare isi mentin cu greu echilibrul. Seismul este simtit si de soferii aflati in trafic. Obiectele atarnate se balanseaza puternic, lovindu-se de cele din jur. Mobila se rastoarna. Peretii de umplutura sau cei de zidarie slaba sunt distrusi. Se observa valuri pe lacuri iar apa se tulbura. Clopotele mari suna. Canalele de irigatie din beton armat sunt afectate structural.

VIII
CUTREMUR FOARTE PUTERNIC – APAR DISTRUGERI MODERATE LA CLADIRI
Soferii mentin cu greu directia masinilor aflate in miscare. Peretii de caramida sunt distrusi inregistrandu-se prabusiri partiale. Unele distrugeri la cladirile vechi construite urmarind normele de protectie antiseismica. Cladirile noi nu sunt afectate. Cosurile de fum se rup la baza pe linia acoperisului si se rastoarna. Monumentele, turnurile, cosurile industriale se rasucesc si unele se prabusesc. Cladirile construite cu cadre de beton se rastoarna sau se deplaseaza din fundatie. Peretii exteriori sunt aruncati in afara. Unele crengi mari ale copacilor se rup. Se modifica debitul si temperatura izvoarelor. Apar crapaturi in pamantul moale.

IX
CUTREMUR EXTREM DE PUTERNIC – MARI DISTRUGERI
Panica generala. Peretii de caramida slaba si cei de umplutura se prabusesc. Constructiile din caramida slaba se prabusesc complet. Constructiile vechi cu cadre de beton armat si zidarie se prabusesc partial si prezinta avarii puternice. Cladirile construite cu cadre de beton se rastoarna sau se deplaseaza din fundatie. Distrugeri importante la rezervoarele industriale de lichide. Tevile subterane sunt rupte. Apar crapaturi in pamant. In anumite zone prin aceste crapaturi sunt aruncate nisip si noroi si se formeaza cratere de nisip.

X
Majoritatea constructiilor din caramida si cele cu structura de cadre sunt deplasate sau rasturnate complet din fundatie. Unele structuri din lemn bine construite si podurile sunt distruse. Apar avarii deosebit de grave la baraje si diguri. Au loc alunecari de teren pe zone intinse. Sinele de cale ferata se indoaie usor.

XI
Sinele de cale ferata se indoaie foarte puternic. Conductele subterane sunt complet distruse. Aproape toate constructiile realizate de om sunt distruse complet.

XII
Distrugere totala. Alunecari de teren, au loc modificari importante de relief, obiectele sunt aruncate in aer.

Bibliografie: USGS, FEMA