Cutremurul este cotat, in cataloagele seismice actuale, ca fiind unul major, din clasa celor catastrofale. Desi initial a fost evident subevaluat, ultimele estimari ii atribuie o magnitudine MGR de cel putin 7,4 grade. De asemenea, distributia in teritoriu a efectelor macroseismice sugereaza o localizare a epicentrului in Muntii Buzaului, probabil la GURA TEGHII (la fel ca in cazul seismului din 1738). De asemenea, adancimea focarului ar putea sa fi fost intre 110-130 km, de asemenea la fel ca in 1738.
Cutremurele catastrofale din 1471 si 1738 (MGR 7,4-7,5) ne arata, intr-adevar, cat de periculoase (si mai ciudate uneori) pot sa fie cutremurele din Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII. Ele prezinta diferente semnificative fata de seismele majore generate in Muntii Vrancei (de tipurile celor din 1802, 1940, respectiv 1838, 1977). In ultimii peste 200 de ani nu am experimentat un cutremur foarte mare in Muntii Buzaului (MGR strict mai mare de 7,0).
Revenind la seismul major de pe vremea lui Stefan cel Mare, este de remarcat faptul ca a fost urmat de replici moderate succedate timp de mai multe zile si resimtite in Moldova, Muntenia, ceva mai slab si in Transilvania. Acesta este un alt indiciu privind magnitudinea mare a socului principal. Acesta a afectat serios cetatea de scaun a Sucevei, exact in vremea domniei lui Stefan cel Mare. Distrugeri mari s-au semnalat si la Brasov, un alt element frapant pentru acest cutremur.
Iata ce se relateaza despre manifestarile acestui seism in lucrarea CAVALERII APOCALIPSULUI, autori Paul Cernovodeanu si Paul Binder, aparuta la Editura Silex in anul 1993 (vezi topic Mari cutremure din trecut pe forum):
Din toate cronicile reiese ca acesta a fost, de departe, cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, seism care a avut loc in vremea domniei lui Stefan cel Mare. Cronicarii romani si straini sunt unanimi referindu-se la „marele cutremur din toata Tara Moldovei, Valahia si Ardeal” . Cronicarii notau: „In acelasi an (6979=1471), luna august, ziua 29, atunci a fost cutremur cumplit…si chiar in toata lumea, pe vremea cand sedea domnul la pranz” . Diferite izvoare istorice contemporane precizeaza ca „in Brasovul transilvanean…in ziua decapitarii Sf. Ioan (29 august), la ora 11 inainte de pranz a fost un groaznic cutremur de s-au naruit aproape toate casele din oras si au cazut cosurile si acoperisurile, si chiar o mare parte a zidurilor orasului au cazut, incat oamenii inspaimantati au crezut ca soseste ziua judecatii de apoi. Pe alocurea, in oras si langa s-a despicat pamantul si a esit din gaurile negre ceva foarte urat mirositor” . Un martor ocular amintea intr-o scrisoare ca „in ziua decapitarii Sf. Ioan Botezatorul, intre orele 10 si 11, a avut loc la Brasov un cutremur atat de mare de-a miscat intr-o parte si-n alta toate cladirile, muntii si vaile, cu duduit infricosator; multe case fura rasturnate…” Cutremurul de la aceasta ora a fost resimtit foarte puternic in Moldova pana la Cetatea Alba de pe Nistru, pana la Caffa in Crimeea, iar palatul voievodului din Tara Romaneasca s-a daramat complet. in mai multe locuri din Tara Romaneasca, dar si din Moldova si chiar in sudul Ardealului „s-a crapat pamantul emanand un miros urat si s-a scurs apa cu pucioasa si alte murdarii” . De asemenea, „se mai spune ca undeva in Moldova, un sat intreg de oameni, cladiri si animale s.a. a fost inghitit de pamant” (probabil ca efect al alunecarilor de teren declansate de cutremur). „La aceeasi ora s-au miscat teribil muntii si dealurile din Turda, Bistrita, in intreaga Secuime, in toata Tara Romaneasca, Moldova si Salaj” . Conform surselor citate, timp de 5 zile au continuat sa fie resimtite cutremure de mai mica amploare, in special in Moldova si Muntenia, dar acestea nu au mai avut aceeasi intensitate ca „zguduirea profunda din 29 august” . Pagubele provocate de aceste violent cutremur vrancean au fost foarte mari in toate cele 3 provincii istorice romanesti.
