Ce putem intelege atunci cand vorbim de durata unui cutremur? Sunt doua posibile raspunsuri:
1. durata procesului de rupere si 2. durata miscarii seismice resimtita intr-un punct anume (atunci cand cineva poate spune de exemplu „blocul s-a miscat timp de 20 de secunde”).
Motivul pentru care nici un institut de seismologie nu prezinta durata procesului de rupere este ca acest calcul prin care se poate obtine rezultatul se face manual, nu este un proces automat si nu este foarte relevant deoarece de fapt ce ne intereseaza este 2. durata miscarii seismice resimtita intr-un punct anume iar asta nu poate fi apreciata decat de persoane aflate in aceste puncte de interes.
Aceasta durata este insa influentata de mai multi factori: structura terenului, tipul constructiv al cladirii, etajul la care ne referim.
Exemple:
1. Intr-o cladire de 10 etaje acelasi seism poate fi resimtit ca avand 15 secunde daca suntem la parter sau 35-40 de secunde daca suntem la etajul 10. Balansul unei cladiri nu se opreste in momentul in care se opreste cutremurul.
2. Daca avem 2 cladiri alaturate, una fiind constructie din cadre de beton armat (stalpi si grinzi) cu pereti de umplutura si a doua fiind din beton armat monolit, acelasi seism poate fi simtit ca avand 30 de secunde in prima cladire iar in a doua miscarea se simte doar 15 secunde. Acest lucru se datoreaza faptului ca o cladire din cadre de beton armat (stalpi si grinzi) este mai flexibila si se va balansa mai mult timp decat o cladire din beton armat monolit.
3. Daca avem 2 cladiri identice dar aflate la o distanta de 1 km este posibil ca miscarea seismica sa fie resimtita intr-o cladire mai mult iar in alta mai putin, in functie de structura terenului si de felul in care se propaga unda seismica in acesta.
Nu ne ajuta cu nimic sa citim undeva ca cutremurul a avut 15 secunde daca lumea l-a simtit ca fiind intre 20 – 120 de secunde in functie de locul unde a fost observata miscarea seismica de catre fiecare persoana. Si nu ne ajuta cu nimic sa citim ca seismul ar fi avut intre 20 – 120 de secunde fiindca e clar ca toate cutremurele se vor incadra in acest interval.
Durata resimtita intra insa in aprecierea si stabilirea valorii de intensitate (grad Mercalli) care difera de la zona la zona. Durata este doar un parametru dupa care se poate determina intensitatea unui seism. Alti parametri la estimarea intensitatii sunt evaluarea pagubelor produse la cladiri, daca miscarea seismica a trezit persoanele care dormeau, daca au fost cazuri in care mobila s-a rasturnat in locuinte, etc. Cititi in detaliu ce inseamna intensitatea exprimata in grade Mercalli, cu exemple, aici.
De aceea ne dam seama mult mai eficient cat de puternic a fost un cutremur daca ne uitam la harta care prezinta intensitatea lui in diverse zone ale tarii. Astfel, seismul din noaptea de 28 decembrie 2016 a fost simtit astfel:
Culorile prezinta cat de puternic s-a simtit seismul intr-o anumita zona. Pornind de la albastru care inseamna ca s-a simtit moderat, trecand prin nivele de verde si galben care inseamna ca s-a simtit puternic si ajungand la rosu care inseamna distrugeri complete.
Ca o concluzie, faptul ca nu se prezinta durata unui seism nu este o conspiratie sau un act de cenzura. Pur si simplu durata este folosita in estimarea intensitatii iar prin intensitate intelegem cel mai bine cat de puternic s-a simtit intr-o anumita zona un cutremur.
Despre intensitate gasiti toate informatiile de care aveti nevoie aici: https://cutremur.net/p/scarile-de-magnitudine-si-intensitate.html si veti observa ca in calculul intensitatii intra si durata perceputa a cutremurului.
